cresterea crapului

Ca sector al acvaculturii, ciprinicultura suscita un larg interes pentru piscicultorii care sunt preocupati de cresterea pestilor in zonele colinare sau de ses. Activitatile desfasurate in vederea producerii de ciprinide pentru piata sunt atractive in special datorita investitiilor relativ mici pe care trebuie sa le faca un intreprinzator, atat in directia crearii unei ferme ciprinicole noi cat si exploatarii ulterioare a acesteia. In plus ciprinidele au dovedit o mare adaptabilitate la conditiile din iazuri, helesteie sau alte amenajari hidrotehnice, astfel ca sunt considerate in general foarte usor de crescut.

Pestii apartinand familiei Cyprinidae au fost primii care s-au crescut in spatii controlate de om, aceasta indeletnicire fiind mentionata pentru prima data cu mai bine de 4.000 de ani in urma, in China. De atunci si pana in prezent, numeroase specii de ciprinide s-au bucurat de o atentie deosebita din partea piscicultorilor care au urmarit producerea de carne de peste cu preturi joase. Acest lucru se datoreaza faptului ca ciprinidele de cultura sunt in marea lor majoritate pasnice, ceea ce inseamna ca se gasesc la nivelul primelor verigi din lantul trofic, deci pierderile de energie are apar la trecerea de la o veriga la alta sunt minime. De aici rezulta implicit si costuri reduse pentru obtinerea unui kilogram de carne de peste.

In ultimul timp ciprinicultura, ca si alte ramuri ale acvaculturii a manifestat o continua tendinta de intensivizare, astfel ca in prezent aceasta activitate este prestata chiar si in ferme intensive sau superintensive. Nu pentru toate speciile de ciprinide s-a manifestat aceasta tendinta ci doar pentru cele care prezinta valoare economica ridicata. Un bun exemplu in acest sens este crapul ornamental japonez (koi), a carui crestere este o adevarata industrie, ce manifesta in prezent un potential urias de dezvoltare.

Importanta cipriniculturii rezida din numarul mare de specii (Cyprinus carpio, Carassius auratus gibelio, Hypophthalmichthys molitrix, Ctenopharyngodon idella, Aristichtys nobilis etc.), care valorifica resursele trofice acvatice si le transforma in carne usor asimilabila, cu continut ridicat in proteina, care poate fi consumata de om. In acest fel, ciprinicultura contribuie la dezvoltarea complexa a agriculturii in ansamblu, sporind resursele alimentare.In plus numeroase specii de ciprinide sunt crescute ca specii ornamentale. Dintre acestea pot fi amintite: Barbus tetrazona, B. titteya, Danio rerio, Rasbora heteromorpha, Labeo bicolor si multe altele, inclusiv varietati ale speciilor Carassius auratus si Cyprinus carpio. Varietatile de crapi ornamentali sunt cunoscute sub numele generic de crapi koi, crapi ornamentali sau japonezi.

In cadrul familiei Cyprinidae, in conformitate cu datele FishBase, in prezent sunt cuprinse 210 genuri, care grupeaza 2.010 specii. Se intalnesc in intreaga Eurasie, in Africa si America de Nord. In sud-estul Asiei si zona Indiei se gasesc cele mai numeroase si diverse specii de ciprinide, fiind considerate locurile de origine si centrul de evolutie a acestor pesti. In Asia se considera ca exista in prezent peste 1300 de specii de ciprinide. In America de Sud, Australia si Madagascar unele ciprinide, cum ar fi crapul (Cyprinus carpio) au fost introduse in mod artificial, ca specii de interes pentru piscicultura.  In tara noastra se cresc mai multe specii de ciprinide, dar cele mai importante care furnizeaza produse pentru pietele autohtone si pentru export sunt urmatoarele:

  • Crap - Cyprinus carpio (Linne)
  • Amur alb, cteno sau cosas - Ctenopharingodon idella (Valenciennes)
  • Crap argintiu, hypo sau sanger - Hypophthalmichtys molitrix (Valenciennes)
  • Crap marmorat sau novac - Aristichtys nobilis (Richardson)
  • Amur negru sau scoicar - Mylopharyngodon piceus (Richardson)
  • Caras- Carassius auratus gibelio (Bloch)

Alegerea speciei care urmeaza sa se creasca artificial este in stransa legatura cu obiectivele de dezvoltare a zonei si cu conditiile geografice si pedo-climatice ale zonei de crestere. Alegerea speciilor de cultura depinde de un numar mare de factori, dintre care pot fi amintiti: disponibilitatea de locuri potrivite de crestere, caracteristicile biologice ale speciei, pretabilitatea speciei pentru cresterea artificiala, posibilitatile de desfacere a produselor speciei pe pietele locale si internationale si disponibilitatile de tehnologie si de facilitati pentru cresterea ei.  Pentru a se putea crea conditii optime de mediu, necesare obtinerii unei productii ridicate, trebuie cunoscuta biologia speciilor de ciprinide ce urmeaza a se creste in scop comercial.


 


Acvacultura (cresterea sturionilor, crapului, pastravului, salaului, somnului, racilor etc) proiectare si consultanta